O noapte, o zi... sau ce mai e??

Se ridica din pat cu ochii intredeschisi. Parul ii este valvoi, pijamaua improvizata. Se intinde. Ii este frig. Dintr-o data o cuprinde un val de amintiri. Izbucneste in plans, apoi, la cateva secunde, in ras. Isi baga degetele prin par, si-l aranjeaza apoi se duce la baie. Se uita in oglinda in ochii ei luminosi si pentru cateva secunde are impresia ca si-a vazut toata viata. Ii e teama. Nu, nu se mai poate uita in ochii ei. Se spala pe fata si iese din baie. Isi face o cafea si trage insetata din tigare. O stinge si mai vrea una. Plamanii ii sunt invadati de fum. Nu conteaza. De maine nu va mai fuma. Asta e singurul pachet pe ziua de astazi. Deschide laptopul si vrea sa asculte ceva vesel, ceva care sa o inspire: Gavroche sau Sarah Chang. Asculta muzica, scrie pe blog, deschide nenorocitul de messenger si isi aranjeaza lucrurile prin casa. Dintr-o data ii se face dor de Paler. De Octavian Paler. Deschide Polemici Cordiale. A citit-o de nenumarate ori si nu se poate satura. Incearca sa se detaseze un pic de lumea exterioara. Reuseste. Intr-un colt al dormitorului se afla chitara, cartile ii sunt ravasite peste tot, cainele o trage de maneca sa il scoata afara la plimbare. Si iese...

Bine ai venit acasa, Rooney!