Statea in camera ei pe intuneric, in pat, cu tigara in mana, gandindu-se la momentele petrecute impreuna, la viata ei, la ce ceea ce va urma. Oare ce se va intampla cu viata ei? Cu ei? Mlastina aia cand se va usca? Cand va putea trece dincolo?
Avea geamul deschis, aerul proaspat ii intra in camera si se juca pe pielea ei, i-o furnica. Deodata, se aseaza pe pat, langa capul ei, acea colocatara nenorocita: doamna Absenta. O mangaie usor pe par si pe maini cu raceala. Corpul i se cutremura si ii este invaluit de dorinta. Aparent are de toate si de fapt nimic... EL ii lipseste.
Absenta: Ce s-a intamplat? De ce ti se prelinge lacrima pe obraz?
Ea: Poate e de la curent...
Absenta: Nu cred... I-am spus cretinei de Minciuni sa nu vina in seara asta aici. Hai lasa-o pe doamna Adevar sa te ajute.
Ea: Sunt in abis... Ma simt singura, goala. Ati venit cu totii in camera mea, neinvitati, si Tristetea, Melancolia, Ura, Chinul, Minciuna, Dorul... De ce vreti ma ma torturati? Vad ca tu ti-ai adus si bagaje. Ai de gand cumva sa te muti la mine? De ce nu ma lasi singura? De ce ati venit cu totii cand eu am nevoie de una singura in prima faza?
Absenta : Pentru ca ea a locuit o perioada cu tine. Si te-a schimbat. Ai putut crea. Si de ce nu vrei sa ne cunoastem mai bine?
Ea: Pentru ca nu am nevoie de voi. Nu am nevoie de paduri uscate. Si mi-e teama ca daca te voi goni, vei ajunge in casa altcuiva. Vezi tigarea asta cum arde? Ramane doar scrumul din ea. Asta imi doresc sa se intample si cu tine. Sa vina vantul si sa te risipeasca prin mlastina.
Absenta: Ambitia ta este desarta. Voi exista intodeauna...
Ea: Vreau sa adorm. Vreau sa ma intalnesc cu el acolo, in vis. Lasa-ma, te rog. Fi buna si spune-mi o poveste sa adorm. Iar cand ma voi trezi si voi vrea sa beau ceva, pune-mi un somnifer in bautura ca sa pot dormi din nou.
Absenta: Nu pot face asta. Nu asta e menirea mea. Oricum tu iubesti stelele, noaptea, linistea... Ramai treaza!
Ea: Mi-a spus ca imi vrea binele... Toti imi vor binele... Binele se afla pe ramura aia care a fost rupta de vant. Acum e pe jos... Cine il poate ajuta sa se ridice? De ce e totul asa de gri? Unde sunt fluturii mei colorati??
Absenta: De ce cauti asa de mult in lucruri? De ce te astepti ca totul sa se intample cum ai visat? Esti egoista...
Ea: Doamne, cat de mult as vrea sa dispari... As fi vrut ca tu sa nu fi existat... Sa te poata cineva prinde cu plasa de prins fluturi, sa te bage in colivie si sa te faca sa simti ce trezesti tu in noi...
Hai lasa-ma sa dorm... Maine ne vom trezi impreuna, vom face lucruri impreuna. Acum vreau liniste deplina in vis... Te rog... Ce vie e poza asta din laptop, vezi? Uite ce zambet are... A, ai adormit...
Incepe sa se lumineze. Linistea noptii incepe sa fie torturata de zgomotele masinilor...
