Ideal, absolut, desavarsire, infinit...

Ideal, absolut, desavarsire, infinit...

vineri, 7 mai 2010

Slabiciune...


Mi-e asa de dor de tine... Simt o greutate care imi apasa pieptul. Am rascolit prin calculator, prin poze si am dat si de cele cu tine. Au trecut doi ani de cand ai plecat acolo. Durerea e la fel de mare ca in ziua in care m-ai parasit. Stiu ca nu ai vrut sa-mi faci asta. Eu sunt vinovata ca nu am fost langa tine in ziua aia blestemata, cu toate ca as fi putut! Nimic nu-mi poate alina durerea. Nu e zi in care sa nu ma gandesc la tine. Incerc sa ma pacalesc ca iti e bine acolo unde esti, ca esti mai fericit si nu mai simti durere... Imi vin in minte tot felul de momente cu tine, in care erai fericit, haios, prostovan.... intrai cu capul in stalpii de pe strada, te rostogoleai pe scari, alunecai pe gheata... Cand se speria toata lumea de tine pentru ca pareai un fioros,. Tu nu vroiai decat sa te joci si sa oferi iubire... Ai fost cel mai bun din lume, cel mai bun prieten. Stiai sa te bucuri impreuna cu mine si simteai cand eram trista. Legatura noastra era mult prea stransa... Imi e foarte greu fara tine. Imi doresc atat de mult sa te mai vad macar o data... Sa te mai strang o data la pieptul meu... Nu te voi uita niciodata si te voi iubi mereu, Maxule! Sper sa-ti fie bine acolo si sper ca ti-ai facut multi prieteni asa cum iti doreai tu...