Am cazut la patima povestirilor cu mare pasiune... poate pana imi va trece furoarea senila ce ma inconjoara, macar sa mai uit de ea... pana o sa mai pot nascoci ceva din devla... deocamdata sunt o tampa! Tu spui multe vorbe de prisos, eu ma prefac ca ascult si ma cufund in oceanurile beethoveniene, cu voia proniei :). Scuza-ma ca sunt egoista si povestesc de fapt tot pentru mine. Cred ca acum ti-am declarat razboi. Sigur te gandesti la o prompta razbunare. Te gandesti la o reparatiune a propriului suflet, la paguba pe care presupui ca ti-am provocat-o. Nu vreau asta. Dorinta arzatoare din adancul inimii mele plina de speranta, iubire si caldura e ca tu sa intelegi... povestea mea, care poate fi si povestea ta :). Vise placute!
Imi place sa inventez scenarii.
