Parere

Asa cum gramofoanele reusesc sa strice aerul de asceza spirituala din camera rotunda fara pereti, cum ecourile nemuririi au invadat propriu-ti teritoriu si chiar si pasiunea ta rafinata pentru masini, cum soarele ca un copil ce se joaca pe-o plaja pustie spargand clepsidra cu nisip colorat, zambeste diabolic asa, probabil, iti este si sufletul invadat de lucruri noi, unele nimicitoare. Probabil celula iti este ticsita cu idei si esti supus la autocritica. Sentinta imi e dezastruoasa daca as avea puterea sa decid. Insa, revin la realitate si iti spun ca este doar o parere. La naiba! Pana si realitatea este ciuruita rau de tot!

O altfel de cugetare

Cand ne despartim atmosfera tinde spre induiosare, totul se transforma in gri. Bucurestiul, in aceasta seara, are un aer mai nesanatos, mai innecacios ca in celelalte dati. Vreo opt grade mai putin si sub pasii nostri s-ar forma un covor de zapada iar deasupra capetelor noastre s-ar auzi corul ingerilor. Totul ar fi transfigurat. Poate ca si mie mi-ar trebui o modificare cu opt grade a temperaturii corpului ca sa imi simt sufletul mai putin ploios.