As vrea sa ma pot plimba desculta prin campia plina de floricele viu colorate fara sa calc nici una... Sa zboare fluturii pe langa mine, sa aud cantecele copacilor si vantului... Sa fiu libera... Sa-mi dau drumul de pe munte si sa plutesc deasupra florilor... Vreau o buna dispozitie iradianta, sa scap de bonomia ipocrita pe care am capatat-o in ultima perioada, sa ma proptesc in iubire din alunecarea in condescendenta. Vreau sa-mi regasesc cheia bunei dispozitii si a credintei. Toate obstacolele pe care le intampinam le consideram garduri pline de smoala fierbinte... Scaparea noastra este iubirea, fericirea insasi. Binele combinat cu buna sansa...
Aseara am vazut cel mai frumos cer... Arata ca o apa inghetata amestecata, de EL, cu lapte. Mii de fete imi zambeau, fericirea era acolo... maretul... Constitutie indescriptibila.
E asa de frumos aici unde ma aflu acum incat n-as vrea sa mai plec niciodata... incerc sa prelungesc cat mai mult momentele astea... Stiu ca par candida, dar si egoista... e o lacomie copilareasca alimentata de iubire. Si azi iubesc...
