Intodeauna cu Anca Dinicu, Niciodata fara...

Fericirea e ca si cum ai face pipi pe tine. Toata lumea vede, dar doar tu simti caldura... Buna asta!

M-am trezit trista, pe la vreo 14:00. Din nou, n-am putut sa dorm. Am adormit pe la vreo 6:30. I-am ordonat telefonului sa ma trezeasca la 8:30 ca sa ma pot duce de dimineata la facultate. Bineinteles, asta nu s-a intamplat. M-am trezit foarte tarziu... Nici o sansa de a mai ajunge la scoala.
Nu mai puteam de nervi, nu-mi venea sa cred ca iar am ratat o zi de scoala. De obicei ratam cursurile de dimineata, insa astazi si actoria... Mama masii de treaba.
Telefonul imi suna in draci, Andrei incearca sa ma calmeze... Nu reuseste nimeni. Ma apuc sa-mi fac curat prin casa, bag si la spalat... Vine si varul TT. Stam putin de vorba si aud ca bate cineva la usa. Ii spun astuia sa raspunda el, pentru ca eu am nervi si nu am chef sa vorbesc cu nimeni. Deschide usa, si cine sa fie??? Mosul... A venit Mosul si la mine! Anul trecut m-a ratat. Cred ca a uitat ca m-am mutat in Bucuresti de vreo 6 ani. A venit la Slobozia, dar nu si aici... Anca Dinicu a avut grija sa-i reaminteasca mosului unde stau... Draga de ea... nu stie ce si cum sa faca sa ma inveseleasca zilnic... O adevarata prietena. Te iubesc, Anco! Inseamna foarte mult pentru mine! Ai reusit sa ma inveselesti si astazi, mi-ai facut ziua frumoasa... Si cate si mai cate...

Ma bucur ca te-am intalnit, ca ma suporti si ma accepti asa cum sunt! Multumesc.