Ideal, absolut, desavarsire, infinit...

Ideal, absolut, desavarsire, infinit...

joi, 6 mai 2010

Pricepe logica care e ilogica...

Se prea pare ca mitocania a devenit mandrie nationala. Hazul s-a pierdut, ne cufundam incet, dar sigur, in mahala. Stresul cotidian iti patrunde`n vene, pana`n inima. Nu conteaza de esti dama sau domn { : ) }, tot te intinzi comod pe puful neghiobiei. Vezi ca iti este bine si nu te mai ridici, iti place acolo... esti comod. Devii simplist. Creierul iti este invadat de rautate, uiti sa zambesti, uiti ce inseamna fericirea care, de cele mai multe ori, este rezultata din lucrurile simple. Energia pozitiva se duce pe apa Sambetei. Putini sunt acei oameni care isi gasesc fericirea in acele lucrurile simple, care sunt mai mereu cu zambetul pe buze, pozitivi, plini de viata, care gasesc rezolvari cu calm. Cand gasesti un astfel de om incearca sa te aproprii cat mai mult de el, sa-ti devina prieten. Ai nevoie de el! Licroarea bucuriei depline... asta sunt. Cu un zambet sa te scoata din starea de cacat in care te aflai, cu o vorba sa-ti aline sufletul ratacit, cu buna dispozitie sa te revigoreze, cu o atingere sa te faca sa te ridici de jos si sa mergi mai departe cu fruntea ridicata... Jos palaria in fata voastra!

Ma bucur ca esti prietenul meu, Silviane! Sa-mi traiesti o mie de ani!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu