Furt de chef!

Io radu: voiam sa-ti dau un comment dar am uitat...
Io radu: adica mi-a venit cand nu eram la calculator
Io radu: voiam sa-ti zic..
Io radu: si..ai dormit mai bine?
Io radu: si spune... ai dormit mai bine?
Draghici Oana-Gabriela: da..
Io radu: bun
Draghici Oana-Gabriela: ca am dormit putin si ca eram foarte obosita
Io radu: exista?
Io radu: o prindem
Io radu: io o tin si tu ii dai
Io radu: ca daca o tii tu ... si ii dau io..sunt prea violent si ii dau mai mult decat merita si plus ca tu trebuie sa te simti mai bine...
Draghici Oana-Gabriela: de ce trebuie?
Io radu: pai pe mine nu ma enerveaza...doar prin tine...
Draghici Oana-Gabriela: ce?
Io radu: a?
Draghici Oana-Gabriela: ce sa ma enerveze?
Io radu: nulitatea
Draghici Oana-Gabriela: aaaaaa: ))))))))
Io radu: tie unde ti-era capu ma???
Draghici Oana-Gabriela: nush
Io radu: mai zici de mine..
Draghici Oana-Gabriela: da ba
Io radu: esti o mostra de...sisi
Draghici Oana-Gabriela: ce ma? ce vorbesti? ia capra pune-i lesa si scoate-o la plimbare, nu o mai tine capra-n casa
Io radu: sucaro
Draghici Oana-Gabriela: cum ma sucaro? ce-s, tiganca?????????
Io radu: nu, tu esti oana
Io radu: esti alba, blanca
Io radu: esti cea mai alba pe care o cunosc, io-s tigan
Io radu: ca d-aia iti zic
Io radu: esti un fel de radu in modul, intelegi? sunt omologul tau din partea intunecata a lumii
Draghici Oana-Gabriela: nu le am cu matematica
Io radu: acu tre sa intelegi: sunt yang
Draghici Oana-Gabriela: desteptule!
de ce ma suni? ca nu am chef sa vorbesc
Io radu: de-al dracu
Io radu: aa
Io radu: voiam sa-ti zic un cuvant
Io radu: nu trebuia sa vb ca inchdeam
Io radu: nici nu apucai
Draghici Oana-Gabriela: zi...ce cuvant?
Io radu: io sunt al momentului oana...
Io radu: daca nu sunt in moment..
Io radu: nu mai sunt
Io radu: era vorba de intonatie..
Io radu: "desteptule"
Draghici Oana-Gabriela: kkt
Io radu: exact ce-ti ziceam
Io radu: mi-ai luat momentu..
Io radu: p..a radu

Masina vs Actoria

Ai trecut examenul pentru carnetul de sofer. Esti in culmea fericirii, sarbatoresti cu familia si prietenii... Dupa ce constientizezi evenimentul, te urci la volan. Te cuprind fiorii cand pui mana pe schimbatorul de viteze si când apesi ambreiajul. Pornesti masina si pleci spre un punct nedefinit. Te cuprinde adrenalina cand ambalezi motorul. O lasi mai moale, apoi parca iar ai vrea senzatii tari... Si tot asa. La un moment dat realizezi ca te-ai ratacit, ca nimic nu iti mai este cunoscut. Intri pentru cateva minute in panica, mai ales pentru ca nu te simti stapan pe masina. Te opresti putin, te gandesti si iti dai seama ca nu ai nimic de pierdut. Pornesti mai departe, cu mai multa incredere in tine, stiind ca oricum vei gasi drumul potrivit. :) Bineinteles ca niciodata nu vei fi pe deplin linistit, pentru ca nu stii cand ti se va opri motorul, sau ... poate va intra unul in tine, sau te vei urca tu ametit la volan si vei face cine stie ce de nazbatie s.a.m.d.
Cam asa sta treaba si cu actoria... Asa cred eu... Toata viata vei fi nelinistit, intodeauna o sa vrei mai mult, nu o sa fi linistit. Exista momente de ratacire, de regasire, fericire, dezamagire dar si ce conteaza cel mai si cel mai mult : IMPLINIRE...

Nulitate...

Nu te sufar! Nu-ti pot inghiti cuvintele, sa le diger nu mai spun... Esti copila-femeie "fatala". Urasc stilul in care tragi din tigara aia nenorocita, cand iti faci buzele GEN de peste si dai ochii aia beliti peste cap, cand te smiorcai, parul tau inestetic... Esti incredibil de proasta. Cum e posibil ca de fiecare data cand termina cineva ceva de spus tu pui tot felul de intrebari pentru ca nu ai inteles? Carnetelul, carnetelul... Unde iti este carnetelul sa-ti notezi toate datele, pana si cand se duce cineva la toaleta, pentru ca memoria ta ingusta, creierul tau cat o nuca nu poate stoca nici un fel de informatie, plecand de la cea mai banala... Esti ceva iesit din cale afara :)) O banala..Nu simti ca iriti pe toata lumea din jurul tau? a... nu-ti pasa??? Pai afla ca ar fi bine sa iti pese. Esti printre noi, deci... EXISTI( fizic) asa ca fa bine si adapteaza-te "curentului".
Te intrebi daca despre tine vorbesc? Pai daca corespunzi datelor de mai sus inseamna ca TU esti. Te invit sa asculti melodia TU- GUESS WHO.

Scutul uman

Scoti tigarea din pachet, o aprinzi, tragi insetat din ea, fumul iti patrunde in plamani. Te ametesti. Te cuprinde starea de extaz si iti doresti sa tragi mai mult, si mai mult. Ridici ochii din pamant si vezi, dupa colt, o silueta, bine conturata, atragatoare, cu ochii patrunzatori, hipnotizanti. Sa intrii in vorba cu acea silueta? Te atrage prea mult parca nu te poti abtine. Si ce sa-i spui? E prima data cand o intalnesti. Trece pe langa tine si ametesti iar, datorita parfumului ei. Iti patrunde din cap pana in picioare, prin fiecare firicel de par, iti intra prin toti porii. Atractia e mult prea mare. Ai nevoie de un impuls. Nu poti si totusi vrei atat de tare... cu toata fiinta ta. Esti neputincios, cu toate ca in interior esti foarte puternic, nimic nu te poate darama, te afli pe muntele plin de floricele si iarba verde, iar jos te asteapta pajistea.Ti-ai da drumul de pe munte, te-ai rostogoli, ai cadea in iarba verde, visator,dar nu poti. Nu ai atata curaj... De ce? Poate ca mai ai multe de invatat. Tresari dintr-o data. Simti cum te frige mucul de tigara. Il arunci pe jos, il calci, te gandesti daca sa-l iei sau nu si sa-l arunci la cos, insa nu o faci pentru ca esti mult prea ~imbatat~ . Te trezesti singur. Silueta nu mai e, nici macar umbra ei, a ramas doar parfumul in urma ei. Te gandesti: Oare am fost slab? Neputincios? E mai bine asa ca nu am intervenit? Mereu vom avea astfel de incertitudini...

Niste dorinte...

As manca o lasagna si un PESTE CU MAZARE, as bea o cola si un spectacol la Opera, as fuma un Kent 4 si un EGOIST, m-as machia cu REGINA MAMA, mai ales in NOIEMBRIE si as incerca sa ma imbrac cu FANTOMA, DRAGOSTEA MEA si cu o fusta!
Daca toate astea mi s-ar indeplini azi...

Oamenii...

"You were born with the skill to communicate with people easily"- asta spune prajiturica norocoasa de pe Facebook. Da, are dreptate. Intodeauna am putut comunica foarte usor cu oamenii, cu oameni din diferite categorii. Probabil pentru ca iubesc oamenii, imi place sa-i cunosc, sa-i studiez, sa aflu ce-i preocupa, lucrurile mai mult sau mai putin importante din viata lor, sa-i ajut sa-si deschida bagajul de cunostiinte. Imi place sa ajut oamenii, ma simt utila cand contribui catusi de putin la fericirea lor. Stiu ca noi, creaturile pamantene cu capacitati intelectuale formidabile, putem dezamagi usor cu sau fara vointa noastra, insa eu m-am convins sa nu astept nimic din partea celuilalt.

Propriu autorului

"Originalul devine original si originalul ajunge vetust"- Stefan Velniciuc

Timp amplificat! Ha!

Incepe programul, la scoala, la 10:00. Isi pune telefonul de seara sa sune dimineata la 8:30. O trezeste telefonul, are draci pe el ca a trezit-o si il opreste. De data asta nu-l baga in cana cu ceai cum a facut cu celalalt. Se foieste in pat si ca printr-o minune se trezeste. Se uita la ceas: 9:15. Fuck! Se ridica instantaneu din pat, se duce la baie, isi pune de cafea, o doare stomacul, isi face un calcul si realizeaza ca degeaba se grabeste pentru ca nu mai are timp... nici macar sa manance, ceea ce e foarte important. Vorbeste cu Dinicu la telefon. Abia s-a trezit si ea. Fetele cad de comun acord sa nu se mai duca la facultate. Pacat. S-ar fi dus, pe buuuune! Si uite asa doua fete au mai mult timp astazi, daca tot vorbeam de lipsa de timp...

Timp de... ? De unde?

Te trezesti, te uiti la ceas si constati ca esti in intarziere. Fuck! Te duci la baie, te schimbi si, din pacate, realizezi ca nu mai ai timp de mancat. Iesi din scara blocului, te impiedici de o piatra si cazi. Te ridici, te scuturi, iti verifici hainele ca nu cumva sa se fi rupt sau murdarit si daca totul e in ordine, si chiar si in caz contrar, iti continui drumul pentru ca timpul te preseaza. Te urci in masina, pe la semafoare iti mai aranjezi parul pentru ca ai iesit cu el valvoi din casa, iti aprinzi o tigara si opresti sa-ti iei o cafea. Ajungi la scoala sau la job, ai multa treaba si acolo. Se apropie ora terminarii programului si iti dai seama ca nu ai mancat. Iti suni un prieten sau un coleg sa te insoteasca la un restaurant sa mancati. Ajungeti in restaurant, telefoanele incep sa sune si arta mancatului se duce pe apa sambatei.Te ridici nervos de la masa si te duci acasa. Bine asta pe la 21:00-22:00. Acasa e posibil sa te mai astepte si cineva... nu? Sau... Nu! Insa dar daca te si mai asteapta... ce faci? Ar trebui sa "mananci" ceva si cu acea persoana, nu?
Deci, unde vroiam sa ajung?? A... ca din pacate nu mai avem timp de nimic... Nici macar de mancat, d`aia facem gastrita, sau mai rau ulcer... D`aia ne imbolnavim si tot d`aia uitam sa iubim... Stiu ca stiti :) asta insa vroiam sa va reamintesc... Putem face ceva in privinta asta??

Opera mea de trei parale pentru unii si de milioane pentru Oana Draghici

Cum de m-am hotarat sa dau la Actorie? Pai uite asa... Anul trecut cand m-a fulgerat aceasta sageata imbibata in entuziasm amestecat cu putere si motivatie lucram in doua locuri: la gradinita si la ProTv. Aveam doua joburi, terminasem prima facultate de Limbi Straine la Universitate si incepusem si masterul in Comunicare si Relatii Publice la SNSPA. Directoarele de la gradi s-au hotarat intr-o zi din mai sa mergem la teatrul de papusi, la Tandarica. Ne-am organizat, ne-am urcat in microbuz si uite asa am ajuns cu picii la teatru. A inceput piesa. Parca eu o asteptam cu mai mult entuziasm ca piticii. Tot ce s-a "petrecut" acolo m-a fascinat. Eram innebunita. Aplauzele alea de la sfarsit m-au emotionat intr-un mod exagerat. Parca as fi vrut sa fie ale mele. Mi-au dat si lacrimile chiar. Tin sa anunt ca eram pentru prima oara acolo. Dupa ziua asta m-am dus la Comedie, la Galy Gay. Dupa asta au tot urmat... La fiecare spectacol nu aveam niciun gand parazitar. Totul se petrecea acolo si numai acolo. Parca as fi vrut si eu sa fac parte din spectacol. Sa primesc si eu aplauzele alea strapungatoare pana la lacrimi. Vroiam si eu in centrul atentiei, asa ca... ce m-am gandit? Ca ar fi bine sa imbin utilul cu placutul. Adica sa dau la teatrul de papusi. In mintea mea asta era: ca o sa am parte si de copii, si de teatru si de papusi... Ce frumos... I-am spus intr-o zi colegei mele de pe atunci de la gradi , Raluca, despre ce as vrea sa fac. Cand a auzit despre nebunie mi-a zis ca taticul unei fetite de-ale noastre de la gradi este actor si poate vorbi cu el pentru a-mi da niste sfaturi sau chiar sa ma pregateasca. Mi-a dat numarul lui de telefon, l-am sunat si m-a pus sa-mi invat o poezie. A venit si ziua in care trebuia sa ma prezint in fata domnului Radu Solcanu. M-a intrebat de ce vreau sa dau aici si de ce asa de tarziu pentru ca eram in luna iunie si admiterea in august... I-am spus eu cate ceva, aveam si emotii, nu ma simteam nici prea bine, deci nu stiu cat de bine a inteles pe care punct din linia dreapta ma situez. Probabil in spatiu... Am invatat o poezie de-a lui Eminescu, bineinteles am tocit-o. Radu s-a speriat de mine si m-a intrebat daca nu vreau sa dau la anul pentru ca o sa-mi fie si greu sa pricep anume chestii, sa-mi pregatesc repertoriul si in plus de asta trebuia sa plece si pentru o saptamana sau doua in Turcia, in vacanta. In fine... mi-am dat seama ca omu` vrea sa-mi spuna ca sunt varza intr-un mod prietenesc si decent asa ca nu am insistat. Mi-a zis sa revin cu un telefon pe la sfarsitul lunii. Am revenit cu telefonul, ne-am reintalnit si m-a reintrebat :) daca mai vreau sa dau la teatru. Iar eu, foarte convinsa, i-am spus ca da... si ca nu mai am rabdare pana la anul. Radu m-a sfatuit sa dau la Actorie si nu la Papusi. M-a si convins... De atunci a inceput lupta pentru UNATC. Multe zile si nopti in cautarea repertoriului, ale descoperirilor. Pe zi ce trecea ma indragosteam tot mai mult de teatru, de textele alea... Incepeau sa faca parte din mine. Eram ca un fel de masinarie care nu putea functiona fara ele, adica fara combustibil. Radu ma motiva, ma ajuta sa scap de inhibitii si treptat sa-mi recastig increderea in mine. Imi doream tot mai mult sa ajung acolo, sa fac parte din acea lume. Simteam ca nu ma pot face auzita decat acolo, decat prin textele alea... Am dat admiterea si am si intrat. Radu a avut mai multe emotii ca mine la examen, bineinteles ca a zis ca puteam mult mai mult, insa e bine si asa... deocamdata... Vreau sa-i multumesc domnului Radu Solcanu pentru nervii tociti cu mine, pentru zilele lui libere care mi le-a oferit pe tava, pentru disponibilitate, suport... pentru tot ce a facut pentru mine. Un om extraordinar, plin de energie si iubire neconditionata pentru teatru, chiar si pentru elevii lui. Imi pare rau ca timpul este limitat si ca in ultima perioada nu prea ne-am mai vorbit... El reusea intodeauna sa-mi readuca zambetul si sa nu uit ca mi-am dorit atat de mult sa intru aici... Numai eu stiu cate sacrificii am facut pentru a-mi indeplini acest vis... Radu Solcanu va face mereu parte din viata mea....

Am o gastrita pe care o voi purta sanatoasa!

Sunt inconjurata de prea multi oameni "murdari". Mi-e scarba... Mi se intoarce stomacul pe dos. Probabil si asta este unul dintre motivele pentru care am facut gastrita. Cand o sa ma fac bine? Cum ma pot trata de asta, de oamenii defectuosi, care iti sug energia si apoi o scuipa la ghena? Probabil, o sa spuneti ca indiferenta este medicamentul potrivit. Dar unde se gaseste medicamentul asta si cum sa-l administrez daca stomacul meu nu-l poate accepta?

"Progresam si uitam sa fim fericiti../Ingropam bucurii intr-o mare de biti/ nu te mai poti ascunde.../esti mult prea conectat/ nu mai poti sa fi singur.../esti identificat/nu mai poti sa refuzi.../nu te lasa sa crezi..." ( Vama Veche- Fericire)

Simplu...

Cand iti marturisesc ca te* iubesc inseamna ca te ador, cand iti spun ca nu am chef de tine inseamna ca trebuie sa te evapori, cand iti spun ca te vreau, te vreau cu toata fiinta mea, cand iti spun ca te urasc, nu mai exista nici o sansa. Asta sunt... O pictura in care culorile vii predomina, stropita cu apa in coltul jos stanga. Sus, in dreapta, se intrevede o "cearta" intre alb si negru iar in coltul jos dreapta un curcubeu. In ansamblu predomina nebunia de culori vii, insa, pe sub aceasta invalmaseala, valurile marii se sparg de stanci, un copil cu lacrimi in ochi pentru ca a gasit un calut de mare mort pe nisip, strange scoici pentru mamica lui. Razele de soare ii incalzesc spatele copilului. In larg se zareste o barca, o geamandura, si niste pescarusi care isi cauta hrana in mare...



*e in regula pentru ca oricum  nu existi :)

Rooney si iubita lui, Minnie

Un pic de PESTE CU MAZARE? Haideti... Indrazniti!

Te deconectezi putin de lume. Doar 1h si putine minute... Inca de pe hol gasesti bomboane (imaginare) pana la intrare in sala. E alegerea ta daca sa le iei, pe rand, una cate una. Sunt puse acolo de momeala. Tu oricum le iei, pentru asta te-ai dus acolo. Daca mai gasesti si altfel de minunatii cu atat mai bine. Iti gasesti un loc in sala( daca esti student) si astepti sa inceapa spectacolul. Tu, bineinteles, ca esti cu gura plina de bomboane si parca ai vrea ceva mai mult. Astepti o... prajitura?! Si parca nu e chiar ce te asteptai... Ti se ofera Peste cu mazare si vin rosu... vinul rosu parca nu merge cu pestele. Chiar EA zice asta. Uiti de prajitura si parca ti se face pofta de un Peste cu Mazare. Pestele ala... Ti se scurg balele si nu iti mai poti lua gandul de la el. Pofta e din ce in ce mai mare. EA, cum este atat de darnica, aproape dumnezeieasca nu-ti ofera putin din pestele ei, ci ti-l da pe tot. Infuleci tot, aproape si oasele... Bei si un pahar de vin, alb de asta data pentru ca EA s-a gandit si la asta... In plus de asta ti se ofera si tort. Esti satul, binedispus, stai cu burta-n sus! Cand crezi ca trebuie sa te reconectezi la propria-ti lume, sa redevii flamand, ti se ofera si cireasa din mijlocul tortului!
Sa ne traiasca doamna Olga Tudorache inca o mie de ani! Va multumim pentru astfel de spectacole, pentru starile minunate pe care ni le creati, pentru daruirea, pentru energia si pentru bucuria de a juca!

Antichrist

Vin din Mall. Am vazut "Antichrist". Super. Trebuie sa-l revad. Filmul este incarcat de simboluri iar nivelul artistic al imaginii este absolut incredibil. Nu e usor de inteles, dupa cum nu e usor nici de vazut. In sala mai era un grup de vreo 5-6 persoane care se hlizeau ca prostii, neintelegand scenele de nuditate explicita, de violenta extrema, de psihologie dusa la extrem, care sunt absolut socante.

Don`t think twice!

Iarta-ma cand iti spun ca esti idiot... De ce iti bagi sentimentele in pusculita? Ti-e frica sa te exprimi in lumea asta plina de idioti? Cat de mult te costa? De ce nu dai frau imaginatiei? Nu te mai gandi ca spui prostii. Ceea ce e o prostie pentru cineva poate avea un sens pentru altcineva. Iti propun, dragul meu, sa redevii acel romantic incurabil, acel stangaci adorabil. Exprima-te liber, nu uita de tine... Uita de atitudinea de fotomodel in oglinda, gandeste liber. Viata e minunata. Cate lucruri poti face... Stiu ca orice lucru mic, simplu, te poate face fericit. Si mai stiu ca pentru a fi fericit, din cand in cand, omul mai are nevoie si de cateva momente de pustietate absoluta. Insa, am impresia ca tu, domnule draga, te aflii pe dambul pustiu. Iti place privelistea aia nenorocita, gri, rece? Daca mai continui asa intreaga ta fiinta fara de aparare te va invita la dezastru. Esti dispus sa accepti o astfel de invitatie, cand eu iti propun sa fii liber, sa fii tu, neconstrans de altii, sa te ridici de pe fotoliul de rachita si sa te asezi pe canapeaua comfortabila? Prudent, stangaci eu zic sa lasi deoparte absurditatea lumii...

Buna dimineata, Rooney!

Dormeam bustean. In sfarsit m-am odihnit si eu. Dintr-o data, pe la 11:30 primesc o mingiuta in cap. Imi scutur capul. Ma uit de jur imprejur... nimeni. Tzashti bashti sare cineva in pat. Vine si se uita la ochii mei. Vrea sa vada daca inca mai dorm sau nu. Ma fac ca dorm. Ofteaza si se aseaza langa mine. Ce sa faca, ce sa faca? Imi ia pufuletele din par. Nu reuseste. Trage, imi zmulge si cateva fire de par, reuseste sa il scoata. E bucuros, il arunca in sus, il prinde si tot asa. Hai bine... Deschid si eu ochii, il pun sa-mi aduca papusa, mi-o aduce. I-o ascund, o gaseste si ne jucam asa vreo 15 min. Ma ridic din pat. Imi pun de cafea, fumez o tigare si ii dau sa manance. Soare avem, vant avem, buna dispozitie aveam, bani avem... Hai in parc!

De vorba cu un nebun...

Draghici Oana-Gabriela: de ce ti-e scarba
Io radu: de ipocrizie..
Draghici Oana-Gabriela: ?
Io radu: stii cum sunt...adica stii...lumea care intra in contact cu mine are o arhiva la mine..tot am vorbit azi despre arhiva...
Draghici Oana-Gabriela: da
Io radu: si cand vad unele chestii pe dos...de cat ce am in arhiva...mi se face scarba, adica....pe dos si aiurea...si o incurcatura...
Io radu: o sa-ti vorbesc...e din acelasi lucru cu ce ti-am zis deja ca am sa-ti spun..
Io radu: acu scuteste-ma..si lasa-ma sa ma folosesc linistit de tine
Io radu: asa cum am facut si alte dati si cum te sfatuiesc sa faci si tu acelasi lucru cu mine...stii?? d-aia poate sa-ti zica prietena aia a ta careia ii e dor de tine
Io radu: si cu care te vezi maine..
Io radu: ca esti intruchiparea bucuriei ...desi esti emo..
Draghici Oana-Gabriela: s@ge-o
Io radu: dar tu ai o samanta de bucurie in tine
Io radu: ai ai
Io radu: am fost vreodata intruchiparea bucuriei pentru tine??
Io radu: zi ma
Io radu: sunt?I
o radu: sau poate sunt
Io radu: la prezent plm...
Draghici Oana-Gabriela: ))))))))))))
Draghici Oana-Gabriela: aoleu
Draghici Oana-Gabriela: ce dracu ai p@lica?
Io radu: ia asculta fir-ai a dracu
Io radu: ce crezi ca numai tu stii d-astea???
Draghici Oana-Gabriela: )
Io radu: cand zic folosit de tine...nu te gandi ca la ceva naspa..
Draghici Oana-Gabriela: ba
Io radu: ma faci sa fiu prezent...sa traiesc orice cacat de discutie pe care-l avem
Draghici Oana-Gabriela: intri draq in depresie
Io radu: nu ba
Io radu: ranjesc
Draghici Oana-Gabriela: pai si p@@@ mea
Draghici Oana-Gabriela: cum vrei altfel?
Io radu: pai da ba...
Io radu: nu vreau altfel
Io radu: oana... te sperie cand vorbesc asa?
Draghici Oana-Gabriela: nu plm
Io radu: adica nu stiu..
Io radu: ce iti creeaza..
Draghici Oana-Gabriela: imi scade glicemia
Io radu: pulsu
Draghici Oana-Gabriela: si bag prajituri din cauza ta
Io radu: nu ma..
Io radu: io ma repar repede..
Io radu: sunt nervois
Io radu: nervois
Io radu: nervos
Io radu: futu-i
Draghici Oana-Gabriela: frana ca-i polei
Io radu: sa se duca in plm..
Io radu: na ca imi vine acu
Draghici Oana-Gabriela: cine vine ma?
Draghici Oana-Gabriela: Zeus?
Io radu: nu ma..
Io radu: ce zic imi vine
Draghici Oana-Gabriela: zi odata
Draghici Oana-Gabriela: kktule
Io radu: pai ti-am zis in plm..
Io radu: frana ca-i polei..
Io radu: sa se duca in plm..
Draghici Oana-Gabriela: am inteles
Draghici Oana-Gabriela: altceva
Draghici Oana-Gabriela: ?
Io radu: ce altceva??
Draghici Oana-Gabriela: kkt
Io radu: strigi?
Io radu: nu te aude??
Io radu: ba...
Io radu: sa ma pis pe el de mess ca nu pot sa vorbesc ca lumea...
Io radu: la ce te-ai gandit ma cand nu ai putut sa dormi??
Io radu: printre altele ai rascolit arhivele??
Io radu: ai dat de mine/??f@tu-ma-n gura..
Draghici Oana-Gabriela: aoleuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu
Draghici Oana-Gabriela: cum ma
Draghici Oana-Gabriela: pai asa e
Draghici Oana-Gabriela: nu am putut sa dorm
Draghici Oana-Gabriela: ti-am spus
Draghici Oana-Gabriela: de insomnie
Draghici Oana-Gabriela: kktule nu sunt emo
Io radu: oana
Io radu: te-am citat
Io radu: am folosit cam aceleasi cuvinte pe care le-ai folosit
Draghici Oana-Gabriela: )))))
Io radu: pricepi???
Io radu: ma cacatelule (te si alint...sa nu mai zici ca.......)
Io radu: tu nu m=ai inteles..
Io radu: ah
Io radu: ce-mi vine sa-ti dau una
Draghici Oana-Gabriela: ce ma???????????
Draghici Oana-Gabriela: ia incearca
Io radu: nu ma...doar in vorbe
Io radu: n-o sa0mi vina niciodata
Io radu: poate doar de drag
Io radu: si plus ca stiu ca esti amazoana

Ce faci?

Ce faci cand strigi si nimeni nu te aude? Cand vrei sa fii alintat si nu ai de cine? Cand vrei sa zbieri si trebuie sa faci liniste? Cand vrei sa dormi si ai insomnii? Cand vrei sa mananci si nu ai ce? Cand vrei sa faci sex si nu ai cu cine? Cand vrei sa te speli si nu ai apa? Cand vrei sa suni si nu ai credit? Cand vrei sa iubesti si nu ai pe cine? Ce dracu faci?

O noapte, o zi... sau ce mai e??

Se ridica din pat cu ochii intredeschisi. Parul ii este valvoi, pijamaua improvizata. Se intinde. Ii este frig. Dintr-o data o cuprinde un val de amintiri. Izbucneste in plans, apoi, la cateva secunde, in ras. Isi baga degetele prin par, si-l aranjeaza apoi se duce la baie. Se uita in oglinda in ochii ei luminosi si pentru cateva secunde are impresia ca si-a vazut toata viata. Ii e teama. Nu, nu se mai poate uita in ochii ei. Se spala pe fata si iese din baie. Isi face o cafea si trage insetata din tigare. O stinge si mai vrea una. Plamanii ii sunt invadati de fum. Nu conteaza. De maine nu va mai fuma. Asta e singurul pachet pe ziua de astazi. Deschide laptopul si vrea sa asculte ceva vesel, ceva care sa o inspire: Gavroche sau Sarah Chang. Asculta muzica, scrie pe blog, deschide nenorocitul de messenger si isi aranjeaza lucrurile prin casa. Dintr-o data ii se face dor de Paler. De Octavian Paler. Deschide Polemici Cordiale. A citit-o de nenumarate ori si nu se poate satura. Incearca sa se detaseze un pic de lumea exterioara. Reuseste. Intr-un colt al dormitorului se afla chitara, cartile ii sunt ravasite peste tot, cainele o trage de maneca sa il scoata afara la plimbare. Si iese...

Bine ai venit acasa, Rooney!

Pillow

Cum o fi sa te iubesti intens cu o perna?

Discutie despre, pentru si intre

O: Hey, cum ti se pare mirosul de paine calda?
R: Pai, daca as avea acum o paine calda, i-as scoate miezul de la mijoc, pe lateral, si mi-as baga nasul acolo.
O: Eu stii ce as face? As intinde unt pe ea si gem de mere. Si stii ce mi-ar mai placea? Sa fiu undeva, pe o plaja pustie, la soare, cu un casetofon ascultandu-l pe Gavroche :)
R: Eu cred ca as alerga gol printr-o padure. Da sa fie cald. A... si as aduna capsuni pentru tine... Le-as pune intr-un cosulet si langa ele ti-as pune o poza cu mine de cand eram mic.
O: Mi-ar placea sa primesc capsuni. Dar din alea mari. A... stii ce as mai face? As alerga spre mare.. Vreau sa simt nisipul printre degete, sa aud marea... Stii ce am mancat cel mai mult de Paste?? O sa razi... Cozonaci! Nasol ca am mancat cozonaci cumparati si nu facuti in casa, de bunica... S-au dus vremurile alea. M-am multumit si cu astia...
R: Si eu am mancat muzica anilor 80`-90`... A fost extraordinara, aproape am facut indigestie. M-am si imbatat cu aroma parfumului de... vodka probabil... nu mai stiu precis. Jur ca nu am pus strop pe buze. Stii ca mie imi plac buzele carnoase? Exista cineva caruia nu-i plac buzele carnoase?
O: Doamne... Compotul asta de mere e bestial... In comparatie cu cozonacul asta...
R: As manca o guma Turbo...
O: Si de unde vrei s-o scot?
R: Da`, ce ti-am cerut?
O: Ba... cum o fii gustul marii acum? Mi-e dor de mare...
R: Pai hai la mare!
O: Nu pot! E departe si mi-e frig... Sunt dezbracata, derutata si mai trebuie sa ajung si in Mall... Compara cuvintele astea: Mare si Mall... Sunt in extreme diferite, incep cu aceleasi litere, sunt formate din 4 litere insa... Mall... teroare, izolare,sufocare... pe cand Mare este exact inversul lor. Ba, mi-e somn! Pa! Hai te pup si ne vedem maine!
R: Bine... Te pup! Noapte buna!
O: Ba, tu mai stii sa joci sah?
R: Da. De ce?
O: Pur si simplu te-am intrebat. Eram curioasa. Ceea ce cred eu e ca tu nu sti sa joci sah, nici macar poker!
R: Daca nu iesi acum, te sun!
O: Ba, nu face asta! Stii ca atunci cand sunt obosita nu vorbesc cu nimeni la telefon... Ca nu am chef.
R: Pai atunci iesi...
O: Ba, dar de ce iarna marea ingheata??
R: IESI!!!!



( Radule, daca nu-ti convine ceva din ce am scris mai sus... Asta e! E gandul tau, nu ti-l poate sterge nimeni, nici macar eu. Dialogul este unul inventata-bineinteles-intr-un moment de oboseala maxima si care stiu ca este real totusi... Candva am vorbit si despre astea. Aici e esenta. Stiu ca doar tu poti intelege asta... Pa.)

Radul... prietenul meu dintotdeauan

Paste fericit! :)

Universul imi spune ca trebuie sa mai raman treaza inca o ora macar. Daca nu, se va intampla ceva super rau. O sa prind Pastele in dezordine... Sarbatori fericite!

Transformers/ Space Fiction

Draghici Oana: ma vezi?
Radu: da
Radu: ce faci
Radu: esti emo?
Draghici Oana: da ma
Draghici Oana: vezi ce fata am?
Radu: ce il face fericit pe un emo??
Draghici Oana: un cutit
Radu: du-te la bucatarie

Eu cand vreau sa fluier, fluier!

In seara asta am fost in Mall Vitan( yeahhhh) sa vad "Eu cand vreau sa fluier, fluier"! Tineam de mai mult timp sa vad acest film, o data pentru ca a fost premiat si pentru ca prietenii mei care l-au vazut au ramas cu o impresie foarte buna despre el, si , in al doilea rand, pentru ca personajul principal, George Pistereanu, este atat colegul meu de facultate cat si prietenul meu. Foarte bine regizat, foarte intes. Confruntarea dintre Silviu si mama sa iresponsabila, scena in care Silviu il roaga pe "Finu" sa-i imprumute telefonul, primul schimb de priviri dintre Ana si Silviu, momentul in care acestia stau intre sifonier si perete, Ana avand ciobul la gat, fiind amenintata de Silviu, scena de final... sunt senzationale. Te cuprinde emotia din cap pana in picioare. E incredibil cum fara coloana sonora, replici putine, gesturi tacute, Florin Serban creeaza un personaj extraordinar de provocator din punct de vedere emotional si moral. MI-a placut foarte tare momentul in care Silviu a spus ca lui "cel mai mult si mai mult ii place sa manance pizza", demonstrandu-ne de fapt ca el este inca un copil mare cu toate ca, aparent, este un adult care ar face orice pentru a-si atinge scopul. George Pistereanu este, fara nicio indoiala, un actor cu o carisma impresionanta. Vreau sa revad acest film pentru ca, sigur, mai am ceva de descoperit...
Felicitari, George! Felicitari regizorului si Adei Condeescu! Sunt mandra ca sunteti colegii mei!

O seara nebuna, de legat si bagata-n punga pentru pastrare!

E minunat sa ai prietene care ar face orice pentru a te scoate din starea de spleen excesiv de parazitara pentru minte si trup. Ei bine, eu am astfel de prietene. Cu ocazia inchegarii unei relatii de convietuire scolara si extrascolara cu Anca Dinicu( viitoarea actrita a TNB-ului), m-am ales cu inca doua. Aseara, fiind foarte obosita si avand un dezgust incredibil fata de orice din jurul meu, ma suna Dinicu: " Fa Oano, vezi ca vin la tine! Sa cobori draq in fata blocului". Am crezut ca e o gluma de 1 Aprilie, cu toate ca era trecut de ora 1:00, deci era si 2 Aprilie. Dar m-am gandit ca la Dinicu e posibil orice. In 10 minute ma suna nebuna ca e in fata blocului. Cobor, mai era cu cele "inca" doua :). Stam noi ce stam in masina, da asta cu spatele si face o gafa. Nu va spun care. Murim de ras, la fel si vecinii mei "pantelimonisti" pusi pe distractie, cum sunt ca in fiecare seara, cu bairame:) ( hahahhahaaaaaaa). Ne plimbam cu masina, Oana parca ar bea ceva. Imi era asa pofta de o vodka mica :) cu suc de mere... Bineinteles ca ne-am luat o mini sticluta( jur), am fumat( tigari) si ne-am plimbat frumos prin Bucurestiul minunat. Ne-am mai intalnit si cu cateva "cunostiinte" pe drum... M-au adus fetele acasa si au fost oprite de catre politie, pentru verificarea actelor. Auciiiii :)) OMG. Metoda politistilor tineri de a agata fete tinerele si cu carnea proaspata si piele "neflasca". Au sfarsit prin schimbul numerelor de telefon :)) Frumos! Deci am avut o noapte exceptionala, gratie minunatei mele prietene cu care merg de ceva timp pe acelasi drum. Bine au mai contribuit si altii la fericirea mea nocturna :) insa nimic nu se compara cu o prietena adevarata. Anca Dinicu iti marturisesc public ca te iubesc si sper si cu siguranta asa va fi ca vei ajunge o actrita exceptionala pentru a-i bucura si pe ceilalti cu binedispunerea ta, cu fata ta calda si dulce, cu nebunia ta minunata, cu tot ceea ce reprezinti TU! Ma bucur ca faci parte din viata mea...